“România reală” se ascunde în spatele statisticilor de care fugim.

România reală este cea din spatele statisticilor care, atunci când apar, ne uităm mirați de dezastrul din țară, le comentăm câteva zile și apoi revenim la treburile de zi cu zi. La o nouă zi de supraviețuire. O reformă reală a României ar trebui să plece de aici, de la cele mai dureroase și ignorate probleme. Partidele politice ar trebui să inițieze proiecte naționale credibile, să formeze comisii transpartinice, alături de experți interni și externi și să propună soluții pentru fiecare din probleme. Să arate că le pasă.

Că le pasă de…

82933794_2568922043392714_383984163755130880_o

Combaterea cancerului la sân. Cea mai recentă statistică care a șocat o parte din Facebook a fost statistica Eurostat, conform căreia doar 0,02% din femeile din România, cu vârstă cuprinsă între 50 și 69 ani, au efectuat în 2015 screening-ul pentru depistarea cancerului la sân. Stăm atât de prost la acest capitol încât vecinii noștri de la sud, bulgarii, stau mai bine de 1.000 de ori decât noi la capitolul prevenției în ceea ce privește cancerul mamar. La ei, rata de screening este de 20,6%. În Danemarca rata este 82.1%, în timp ce în Finlanda este de 81,9% și Olanda de 78,2%. În România, repet, este de 0,02%.

Totul în condițiile în care, în România, cancerul de sân ocupă prima poziție în ceea ce privește ponderea cazurilor noi, cu 25,1%, fiind depistate 9.629 cazuri noi doar în 2018. În 2017 au murit 3.484 persoane. (sursa: stirileprotv)

Avem nevoie de un program de screening pentru cancerul mamar serios, susținut puternic financiar, un program gândit pe termen scurt și mediu. Putem pune problema pe agenda publică?

Diaspora românească. În ultimii doi ani în special, după protestele din 10 august și rezultatele alegerilor europarlamentare și prezidențiale, s-a vorbit mai mult despre diaspora românească. Despre cei care aleg să plece și să nu se mai întoarcă în România, alungați de disprețul cu care au fost tratați aici, acasă.
Am rămas șocați la prezentarea datelor fostului Ministru pentru Românii de Pretutindeni, care ne prezenta o realitatea dureroasă: 5,6 milioane de români trăiesc în prezent în afara țării. Luând în calcul și comunitățile istorice, diaspora românească ajunge la 9,7 milioane de români. Întrebați de ce au plecat, conform aceluiași studiu, cele mai multe răspunsuri au ținut de problema corupției, calitatea slabă a clasei politice și sărăcia.

În tot acest timp, parlamentul nu a putut nici măcar să mărească numărul de parlamentari pentru diaspora, pentru o mai bună reprezentare. Fără a vorbi despre o strategie națională care să-i facă pe cei plecați să se întoarcă în România...

Aproape jumătate dintre români trăiesc cu salariul minim pe economie. Este vorba despre 48% dintre angajații români care primesc suma de 1.346 lei net (2.230 lei brut). Doar 830.000 de români au un salariu net de peste 2.600 lei, adică 15% dintre salariații români, în timp ce doar 99.000 dintre români au un salariu cuprins între 4.800 și 5.200 lei (peste 1.000 de euro). Practic, în România nu putem vorbi despre o clasă de mijloc, atâta timp cât marea majoritate a românilor câștigă până în 3.000 de lei.
(sursa: economica.net)

Mamele minore. O nouă statistică care uimește an de an este cea a numărului mamelor minore. În fiecare an citim un titlu care spune „România, primul loc în clasamentul mamelor minore din Europa”. Dacă vorbim de anul 2018, 18.000 de adolescente au devenit mame, conform Organizației Salvați Copiii. Dintre ele, 3.657 se aflau deja la a doua naștere. Este o statistică rușinoasă și nu reușim să facem nimic pentru a opri acest fenomen care distruge, an de an, viețile a mii de femei.
Aici am putea să vorbim și despre educația sexuală în școli. În România încă este blocată orice inițiativă de acest gen de grupurile ultra-ortodoxe, de BOR și aliații lor politicieni prezenți în Parlament. Ca o comparație, în Suedia, țara în care a fost introdusă pentru prima oară educația sexuală, materia e prezentă încă din 1955. În Austria, educația sexuala este obligatorie încă din 1970. În Danemarca tot din 1970 este materie obligatorie. În Franța materia a devenit obligatorie în anul 2001.

Abandonul școlar și toaletele în curtea școlii. La începutul fiecărui an școlar vorbim despre cele 2 subiecte. În privința abandonului școlar, dacă comparăm datele din 2006 cu 2016 observăm o creștere a procentului de la 17,9% la 18,5%. În 10 ani nu doar că n-am făcut nimic pentru a opri fenomenul abandonului școlar, ba chiar am reușit să-l accentuăm. Iar în ceea ce privește budele din spatele școlii, la începutul anului școlar vorbeam de 2.219 de astfel de grupuri insalubre (sursa: newsweek.ro). O statistică amară care a ajuns să ucidă: cinci copii și-au pierdut viața în fosele septice din România.

Și totul se leagă de sărăcie. 6,36 milioane de români sunt supuși riscului de sărăcie, conform datelor Eurostat. Jumătate dintre copiii din mediul rural se află în sărăcie. 1 din 10 copii din mediul rural se culcă flămând, iar 1 din 5 copii e obosit la școală pentru că a muncit în gospodărie, conform raportului prezentat de Fundația World Vision România.

Educație. În fiecare campanie electorală partidele promit 6% din PIB, iar când ajung la guvernare avem cazuri în care ni se transmite, citez: „nu avem ce să facem cu banii dacă ni se alocă”.
Suntem pe ultimul loc din Europa, an de an, la alocările din PIB pentru educație. Ne autosabotăm continuu, vechea clasă politică transformând parcă în politică de stat nevoia de a avea o populație cât mai slab pregătită pentru viitor, neprofesionalizată. Și rezultatul se vede: cea mai mare rată de analfabetism funcțional din Europa. Conform testelor PISA, analfabetismul funcțional în România a crescut, în 2019 obținând cel mai slab rezultat din 9 ani la astfel de teste.

Când vorbim despre aceste procente, vorbim de o poveste în spatele fiecărei cifre. O dramă pentru o femeie bolnavă de cancer la sân, neexistând un program de prevenție; un copil care urmează să abandoneze școala fără nicio perspectivă de viitor, ori unul dintre acei tineri anafalbeți funcțional care se va trezi că nu are calificări necesare pentru a fi angajat.

Pentru fiecare din statistica de mai sus nu există nicio strategie. Nu sunt priorități.

Și să nu uităm…

  • 1 din 10 români cred că pământul este plat și 30% dintre români cred că există oameni care pot să prevadă viitorul.
  • 72% consideră că soția trebuie să fie obedientă bărbatului;
  • 81% consideră că femeile au o responsabilitate față de societate de a avea copii.
  • 41% spun că e greșit sexul premarital

Urmează partea II-a.

sursă foto: cotidianul.ro